Totusi, mie mi-a placut foarte mult: locul a fost impresionant, frescele te lasau pur si simplu cu gura cascata (poate si din cauza ca erau pe tavan), iar privelistea era superba (bine, am stat si langa principele Nicolae, care chiar daca nu prea intelegea, statea drept, nesprijinindu-se de nimic- cred ca daca as fi fost in locul lui sforaiam de mult pe sub scaun). Chiar daca de obicei ma plictisesc atunci cand vorbeste cineva in fata mea mai mult de 30 minute, acolo am ramas atenta, deoarece domnul Caramitru are un stil ireprosabil de a mentine curiozitatea lumii, chiar si a unei fete de 15 ani.
(din pacate nu am facut eu pozele, deoarece as fi aratat cam penibil sa vin cu aparatul de fotografiat cand acolo erau oameni platiti sa faca asta, sursa primeia aici, iar celei de-a doua aici)
Cine mi-a atras cel mai mult atentia? Silvia Torok, castigatoarea premiului pentru debut. De ce? Pentru ca, atunci cand a intrat pe "usa" teatrului, avea niste emotii dragalase, iar rochia sa era pur si simplu superba! Este singura poza pe care am gasit-o de la gala in care rochia sa se vada cat de cat:
Uitati o poza si cu mine, din pacate portocaliul in realitate nu este asa de tipator:
Sper ca v-a placut aceasta postare, din pacate nu am reusit sa ajung si la Gala Operelor Nationale, dar sper ca voi reusi la anul!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu